Duşmanul de Sally Eichhorst
Timpul, inamicul necunoscut, îşi urmează pulsul ritmic.
Fără a putea fi oprit, merge cu putere înainte, distrugând vieţile celor care întârzie.
Se aud ţipete: „Aşteaptă, mâine, imediat”, dar este prea târziu.
Timpul îşi vede de drum, pentru că nu aşteaptă pe nimeni.
Timpul nu face promisiuni şi nu acceptă responsabilităţi pentru vieţile ticsite de irosiri.
Un muribund, singur, slab şi înfrigurat, şopteşte: „Timpule, de ce m-ai dezamăgit?
Atât de multe lucruri au rămas nespuse, nefăcute – tu unde erai şi de ce nu ai avut grijă ca ele să se întâmple?”
Întreaga viaţă îi trece prin faţa ochilor, fiecare moment irosit îi aduce aminte de ce ar fi putut fi.
Nu va mai exista nici o altă zi de mâine pentru că ziua de mâine a venit prea curând şi nu rămân decât zilele de ieri.
Timpul se uită un moment şi se întristează de o astfel de viaţă irosită. Atât de multe provocări, care nu au fost rezolvate, atâtea relaţii fără însemnătate, atâtea locuri nestrăbătute şi atâtea planuri nerealizate.
Pentru o clipă, Timpul îşi aduce aminte de cei ce au îndurat aceeaşi soartă.
Poate că timpul este duşmanul necunoscut, dar alegerile individuale, ale fiecăruia dintre noi, reprezintă DUŞMANUL CUNOSCUT.
Sally Eichhorst
timpul..