afaceri vechi, dar totuşi noi…

Piaţa Uniunii Europene este una foarte viabilă şi profitabilă pentru afacerile moldoveneşti din domeniul agricol, în contextul în care s-a pierdut o cotă importantă pe piaţa Rusiei.

Analizând distribuţia produselor viti-vinicole pe piaţa Uniunii Europene, pentru începutul anului 2010, cu un stoc de circa 24 mln decalitri de vinuri, exporturi totale în primul trimestru în valoare de 313,2 mln dolari SUA, s-a prognozat pentru anul 2011 export de circa 1 mln decalitri de vinuri pe piaţa europeană. Această prognoză are ca suport oportunităţile sectorului viti-vinicol moldovenesc, care  sunt unele majore:

• condiţii climaterice favorabile de producere a materiei prime agricole calitative pentru realiyarea produselor vinicole de calitate;
• acces facilitat pe piaţa Uniunii Europene în baza Acordului de mic trafic la frontieră, Acordului de comerţ asimetric, perspective favorabile pentru semnarea Acordului de comerţ liber cu Uniunea Europeană;
• disponibilitatea organizaţiilor financiare internaţionale şi a ţărilor donatoare de a acorda asistenţă financiară şi tehnică pentru dezvoltarea şi modernizarea sectorului agrar, inclusiv sectorul viti-vinicol;
• potenţial înalt pentru lărgirea sortimentului şi creşterea volumelor producţiei cu valoare adăugată sporită.

Cu toate aceastea piaţa viti-vinicolă europeană prezintă anumite incovenienţe, în contextul în care:

• este prezent 70% din consumul mondial de vinuri;
• producţie de vin de 65%-70%  din producţia mondială;
• Marea Britanie importă 39%, Germania – 18% din importul europeană de vinuri;
• nivelul de consum şi preferinţele consumatorilor se situează de la 20 la 50 litri anual;
• anual se cheltuie 1,3 miliarde de euro pentru debarasarea de cantităţile de vin ce rămân nevândute;
• importurile anuale de struguri de masă ale Germaniei şi Marii Britanii ating 1/3 din importul mondial de struguri;
• concurenţă acerbă pe piaţa strugurilor de masă, tehnologii moderne utilizate pe larg în ţări exportatoare pe piaţa europeană precum: Argentina, Chile, Nigeria, etc.; importurile din “Lumea Nouă” crescând în fiecare an cu aproximativ 10%, etc.

Astfel, sectorul vinicol rămâne a fi unul destul de imprevizibil.

Luând în considerare toate acestea, nu se poate de lăsat în umbră faptul că anual suprafaţa plantaţiile viticole creşte, chiar dacă  cu o rată descrescătoare, ceea ce demonstrează interesul agricultorilor de a prelucra pământurile în modul cuvenit.

O idee de afacere viabilă ar fi înfiinţarea plantaţiilor de vie cu struguri de masă:

• investiţiile pot fi acoperite prin proiectele de dezvoltare rurală oferite în cadrul mai multor programe de finanţare internaţională a sectorului agrar (rural).

Punctele slabe ale afacerii ar deveni : forţa de muncă insuficientă, piaţa de desfacere europeană intangibilă pentru cei ce nu dispun de calitate la nivelul standardelor europene.

Şi totuşi, la o investiţie de circa 300000 – 600000 lei pe acest sector, profitul brut poate fi obţinut chiar din primul anul de rod.

Interesant, profitabil, vechi, dar totuşi nou!

48 legi ale puterii

“Puterea, dacă are drept temelie dorinţa de a domina, este doar o ambiţie  stupidă [...]”

Antoine de Saint-Exupery

Probabil că mulţi se întreabă ce semnifică puterea.

Sigur că mulţi dintre ei au încercat să definească această noţiune.

Judecând după caracterul evenimentelor istorice, precum şi după personalităţile remarcante ale unei sau ale altei etape de dezvoltare a unei societăţi, se observă anumite trăsături comune între ele.  Aceste trăsături comune rezidă din învăţămintele  generate de anumite victorii sau înfrângeri ale înaintaşilor. Ele cu timpul s-au format ca legităţi ce guvernează atât ascensiunile, cât şi declinurile.

Robert Green a formulat 48 de legi ale puterii:

Legea 1. Niciodată să nu-ţi pui în umbră superiorul
Legea 2. Nu te încrede prea mult în prieteni, învaţă să te foloseşti de duşmani
Legea 3. Ascunde-ţi intenţiile
Legea 4. Spune întotdeauna mai puţin decât este necesar
Legea 5. Reputaţia contează enorm – apărăţi-o din toate puterile
Legea 6. Ieşi în evidenţă cu orice preţ
Legea 7. Pune-i pe alţii să muncească în locul tău, dar atribuie-ţi toate meritele
Legea 8. Fă oamenii să vină la tine – la nevoie,  foloseşte o momeală
Legea 9. Adjudecă-ţi victoria prin fapte,  niciodată prin vorbe
Legea 10. Pericol de contaminare: evită-i pe cei nefericiţi şi ghinionişti
Legea 11. Fă-te indispensabil
Legea 12. Dezarmează-ţi victima prin sinceritate calculată şi generozitate selectivă
Legea 13. Când ceri ajutorul cuiva,  fă apel la interesul,  niciodată la bunavoinţa sau la recunoştinţa persoanei solicitate
Legea 14. Pretinde-te prieten, dar acţioneaza ca spion
Legea 15. Zdrobeşte-ţi duşmanul şi lasă-l fără răsuflare
Legea 16. Foloseşte-ţi propria absenţă pentru a-ţi spori prestigiul
Legea 17. Intreţine teama celorlalţi prin suspans: cultivă-ţi un aer de imprevizibilitate
Legea 18. Nu înălţa în jurul tău ziduri de cetate – izolarea este periculoasă
Legea 19. Nu te avânta orbeşte: ai grijă să nu dai în cine nu trebuie
Legea 20. Nu te angaja faţă de nimeni
Legea 21. Fă pe prostul ca să-i prinzi pe proşti
Legea 22. Prefă-te că ai capitula – Transformă slabiciunea în putere
Legea 23. Concentrează-ţi forţele
Legea 24. Joacă rolul curteanului desăvârşit
Legea 25. Re-creează-te pe tine însuţi
Legea 26. Păstrează-ţi mâinile curate
Legea 27.  Exploatează nevoia oamenilor de a crede şi creează-ţi o armată de adulători
Legea 28. Acţioneaza plin de cutezanţă
Legea 29. Plănuieşte totul, punct cu punct, până la capăt
Legea 30. Lasă-i pe oameni să creadă că faci totul fără efort
Legea 31. Nu lăsa jocul să-ţi scape de sub control: Determină-i pe ceilalţi să joace cu cărţile pe care li le serveşti tu
Legea 32. Foloseşte-te de fantezia oamenilor
Legea 33. Descoperă punctul slab al fiecăruia
Legea 34. Poartă-te regeşte şi vei fi tratat ca un rege
Legea 35. Ai grijă să fii în locul potrivit,  la momentul potrivit
Legea 36. Dispreţuieste lucrurile pe care nu le poţi avea – cea mai bună răzbunare este să le ignori
Legea 37. Ia-le ochii
Legea 38. Gândeşte ca tine, dar poartă-te ca toţi ceilalţi
Legea 39. Scoate vânatul din vizuină şi adu-l în bătaia puştii
Legea 40. Nu te încrede în ceea ce primeşti gratis
Legea 41. Evită să calci pe urmele unui om mare
Legea 42. Loveşte păstorul şi turma se va împrăştia
Legea 43. Manipulează oamenii prin lucrurile la care ţin şi în care cred
Legea 44. Utilizează efectul oglinzii pentru a-ţi dezarma şi înfuria adversarul
Legea 45. Afirmă sus şi tare necesitatea schimbării,  dar nu trece niciodată la reforme radicale bruşte
Legea 46. Nu da niciodată impresia că ai fi perfect
Legea 47. Nu îţi depăşi obiectivul propus – după ce ai obţinut victoria,  învaţă să te opreşti la timp
Legea 48. Rămâi fluid asemenea apei

Probabil că legile sunt dure,

însă

Sigur că pentru a avea succes trebuie aplicate!

Confruntare sau colaborare?

Trăim un eveniment istoric pentru Republica Moldova.

Ieşiţi din noaptea dură a fenomenului politic ce s-a perindat ochilor timp de 8 ani , şi după ce am simţit pe propria piele aşa numita perioadă de tranziţie, încercăm totuşi să înţelegem care este rolul şi importanţa partidelor politice. Această caracteristică a democraţiei este semnificativă în contextul în care există un consens politic, există o colaborare a acestora pentru edificarea unui stat de drept.

Însuşi  ideea de democraţie presupune nu numai puterea majorităţii, dar şi dreptul la existenţă şi legitimare a minorităţii, prin care se exprimă voinţa nemijlocită a majorităţii. Anume această caracteristică desemnează un dezechilibru în societate din punct de vedere al faptului că cetăţenii sunt grupaţi în formaţiuni politice diferite cu viziuni diferite în ceea ce priveşte actul de conducere. Astfel, apar diverse situaţii de conflict, atât între cetăţeni, ca membri ai formaţiunilor politice, cât şi însuşi între formaţiunile politice ca organisme de sine stătătoare.

În Republica Moldova, această stare de conflict, a generat o dată cu apariţia unor stimuli interni de „trezire” a cetăţenilor din coşmarul pe care nici nu credeau că-l trăiesc. Conflictul s-a mărit o dată cu începerea prăbuşirii unui sistem de guvernare anarhic şi începerea unei guvernări cu mult mai aproape de conceptul de democraţie şi civilizaţie. În acest context, este vorba despre sistemul comunist şi sistemul liberal democratic.

Până la atingerea acestui rezultat semnificativ pentru Republica Moldova, şi anume căderea sistemului comunist, a fost nevoie de o opoziţie activistă, o opoziţie care a ştiut să ceară, a ştiut să se facă cel puţin auzită şi văzută nu doar la nivel naţional, dar şi internaţional. Acum luând în considerare faptul că după petrecerea alegerilor electorale anticipate, deja opoziţia  de atunci e la guvernare şi îşi îndeplineşte profesionist  activitatea de conducere a ţării, iar guvernanţii de atunci se află nemijlocit în poziţia de opozanţi.

Desigur, că în contextul situaţiilor de conflicte legislative, constituţionale, generate de neputinţa de alegere a preşedintelui ţării, opoziţia de acum şi-a arătat poziţia de nerecunoaştere a instaurării unui nou regim de guvernare în ţară. Astfel, nu a participat la scrutinele de alegeri a preşedintelui, precum şi nu au propus nici un candidat la această funcţie. Această situaţie a creat disensiuni în ceea ce priveşte realaţia guvernare-opoziţie,  situaţie inevitabilă în contextul în care se câştigă puterea ce aparţinea pe termen scurt altei formaţiuni politice, la fel obţinută pe calea  alegerilor.  Aceste disensiuni au la bază divergenţele apărute între opozanţi, în special generate de opoziţie cu scopul de a dezechilibra situaţia politică , adusă cu greu la o stare cel puţin de certitudine a viitorului ei pe termen scurt.

Confruntare sau colaborare? Interesantă întrebare, care poate avea un răspuns bifurcat, deoarece, ambele concepte au atât avantaje, cât şi dezavantaje.

În ceea ce priveşte confruntarea guvernării cu opoziţia, aceasta poate avea următoarele consecinţe în contextul situaţiei actuale din Republica Moldova:

-         Generarea unui flux de informaţii referitoare la actul guvernării atât dezinformatoare, cât şi pozitive, astfel încât cetăţeanul va fi într-o stare de incertitudine, nu va putea delibera adevărul;

-         Existenţa unor „strămutări” politice (ceea ce deja există);

-         Efectuarea unor mişcări stradale care duc la ponegrirea actului de guvernare, la „edificarea” unei imagini negative a noii guvernări (acţiuni care deja au început a se contura prin mişcarea stardală efectuată de „tinerii” comunişti);

-         Stabilirea unor direcţii neprioritare de activitate a Guvernului din cauza încercării de aplanare a conflictului guvernare – opoziţie, ş.a.

În ceea ce priveşte colaborarea dintre guvernare şi opoziţie, atunci aceasta poate genera următoarele:

-          Edificarea unui stat cu respectarea principiilor generale de drept;

-         Stabilirea unui act de guvernare eficient, prin colaborarea tuturor forţelor politice;

-         „Repararea” imaginii ţării, în contextul în care este nevoie acută de investitori străini;

-         Stabilirea unui cadru legislativ puternic, armonizat la legislaţia internaţională, în special cea europeană, pentru desfăşurarea activităţilor economice, politice şi sociale în mod eficient;

-         Existenţa unui risc de monopolizare a actului de guvernare, astfel încât opinia unei minorităţi să nu poată fi luată în calcul, ş.a.

Astfel, atât confruntarea, cât şi colaborarea guvernare – opoziţie, poate avea consecinţe pozitive, cât şi negative. În acest mod sunt satisfăcute atât interesele noii guvernări, cât şi cele ale opoziţiei, însă fără a influenţa semnificativ actul de guvernare în folosul cetăţenilor.

Sistemul de (in)compatibilităţi

Un sistem de incompatibilităţi şi interdicţii pentru funcţionarii publicii, în general, este unul restrictiv şi excesiv în comparaţie cu alte categorii de oficiali.

Exemplu:

a) Conform Constituţiei Republicii Moldova:

-  art. 70, alin. 1: ” calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice”;

- art. 99, alin. 1: “funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite”.

b) Conform Constituţiei României:

- art. 71, alin. 2: “calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului”;

- art. 105, alin. 1: “functia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator”.

Analizând şi căutând explicaţii referitor la aceste aspecte ale (in) compatibilităţii funcţiilor, am realizat faptul că soluţia compatibilităţii funcţiei de membru al Guvernului cu cea de membru al Parlamentului este specifică raporturilor dintre puterea executivă şi cea legislativă într-un regim parlamentar, cum sunt cele din Marea Britanie, Italia sau eventual România. Constituţiile care consacră un regim semiprezidenţial (de exemplu Franţa) prevăd expres incompatibilitatea dintre cele două funcţii.

Astfel, consider că ar trebui realizată instituirea incompatibilităţii între funcţia de membru al Guvernului şi cea de parlamentar, iar în cazul în care un parlamentar este cooptat în Guvern, acesta poate fi înlocuit cu un supleant sau poate fi suspendat din funcţia deţinută în Legislativ. Deoarece, pornind de la constatarea că un membru al Guvernului, care este concomitent şi parlamentar, face parte implicit din ambele puteri, legislativă şi executivă, se poate trage concluzia că, prin această regulă a compatibilităţii între cele două funcţii, se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, principiu garantat constituţional (art. 6, Constituţia Republicii Moldova). Astfel, în cazul proiectelor de legi iniţiate de Guvern, membrii Executivului care sunt şi deputaţi sau senatori pot participa la vot, devenind astfel, prin analogie, judecători în propria cauză.

Deci, în cazul în care un membru al Parlamentului este cooptat în Guvern, pot fi avute în vedere două soluţii: înlocuirea acestuia cu un supleant, după modelul regimului politic francez, sau suspendarea calităţii de parlamentar pe durata exercitării funcţiei de membru al Guvernului.

Deja, probabil, rămâne la latitudinea legislatorilor să decidă sistemul cel mai corect după care să se conducă, evident şi în măsura în care acesta nu dăunează realizării întocmai a literei Constituţiei.

Liderul politic în contextul crizei politice din Republica Moldova

Perioada crizei (economice) este una foarte dificilă pentru companii, în special pentru că sunt forţate să reducă din cheltuieli, operaţiune destul de greu de realizat în condiţiile în care multe companii nu ştiu ce să reducă şi ce să păstreze.

Perioada crizei (politice) este una şi mai dificilă pentru  politicieni, pentru că anume aceste momente sunt cele care îi definesc  în plenitudinea lor de lideri politici.

În Republica Moldova, criza economică a venit peste criza politică, astfel încât tot ce se mişcă în sens negativ are două cauze importante.

În ziarele, revistele naţionale se pot citi titluri precum „criza politică afectează economia”, „criza politică a redus rulajul la bursă”, „criza politică a afectat modeda naţională”, „criza politică – criza constituţională”, etc., fapt ce denotă incertitudine pentru populaţie.

Aşadar, în contextul situaţiei actuale,  liderul politic moldovean are sarcini foarte importante de realizat, şi asta datorită faptului că anume el este în situaţia în care panica şi depăşirea de situaţie sau reacţia inconsecventă, sau însăşi evidenţierea unei falsităţi sunt acele lucruri pe care nu trebuie să le demonstreze publicului.

Un lider politic, şi mai ales în cazul Republica Moldova, nu are nevoie de premii Nobel , nu trebuie să fie un personaj tragicomic, nu necesită concepte şi transformări pentru a se prezenta poporului.  Aici, relevant este faptul că liderul politic moldovean se afirmă prin însăşi capacităţile lui intelectuale, prin carisma de care poate da dovadă, prin umor uneori, pentru a nu părea nehotorât, sumbru şi robotic.

Verdictul pentru un astfel de „personaj” în ceea ce priveşte criza politică  îl reprezintă faptul că el, liderul politic moldovean trebuie să aibă o atitudine  calmă, consecventă şi controlată.