Acordul privind micul trafic la frontieră (noţiuni generale)

Acordul privind micul trafic la frontieră  semnat la 13 noiembrie 2009, la Bucureşti, a fost ratificat de către Camera Deputaţilor şi Senatul României, la 12 şi respectiv 14 ianuarie 2010, cu unanimitate de voturi.

Legea  privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Moldova privind micul trafic de frontieră a fost pubclicată în Monitorul Oficial al României nr. 0053 din 22 ianuarie 2010.

Noţiunile generale ale Acordului privind micul trafic la frontieră se rezumă la următoarele:

1. Termeni:
   • Zona de frontieră – teritoriul ce nu depăşeşte 30 km de la frontiera de stat, şi se află pe de o parte şi alta a frontierei de stat dintre RM şi România.
   • Rezidenţi în zona de frontieră – persoanele ce locuiesc legal în zona de frontieră de cel puţin 1 an.
   • Mic trafic la frontieră – trecerea frecventă a frontierei comune de către rezidenţi, şi care intenţionează să rămână în zona de frontieră a statului vecin pentru o perioadă de cel mult 3 luni de şedere neîntreruptă, calculată de la data trecerii frontierei.
   • Permisul de mic trafic la frontieră – document ce dă drept rezidenţilor în zona de frontieră de a trece frontiera în regim de mic trafic la frontieră.
2. Condiţii pentru eliberarea permisului:
   • Posesia unui paşaport valabil.
   • Prezentarea documentelor ce atestă că sunt rezidenţi în zona de frontieră.

• pentru rezidenţii din zona de mic trafic la frontieră din RM – buletin de identitate; permis de şedere pentru cetăţenii străini, buletin de identitate pentru apatrizi;
• pentru rezidenţii din zona de mic trafic la frontieră din România – cartea de identitate, permis de şedere temporară, permis de şedere în scop de muncă, permis de şedere permanentă, carte de rezidenţă pentru străinii membri de familie, carte de rezidenţă permanentă pentru străinii membri de familie, certificat de înregistrare, carte de rezidenţă pentru membrii de familie, carte de rezidenţă permanentă pentru membrii de familie, carte de rezidenţă pentru cetăţenii UE.
• Dovedirea existenţei motivelor întemeiate pentru trecerea frontierei comune (ca de exemplu: vizitarea rudelor; însoţirea rudelor pentru asistenţă medicală; participarea la programe în domeniul economic şi schimburi în domeniul economic, cultural, ştiinţific, medical, sportiv, mass-media sau educaţie; promovarea unor interese economice, vizitarea mormintelor rudelor, etc.).
• Nu reprezintă o ameninţare pentru ordinea publică, siguranţa naţională, sănătatea publică sau relaţiile internaţionale dintre RM şi România.
• Nu fac subiectul unei expulzări sau interdicţii cu scopul de a le fi refuzată intrarea
  • pentru rezidenţii din zona de mic trafic la frontieră din RM – datele minorilor în vârstă de până la 16 ani sunt înscrise în paşaportul unuia dintre părinţi;
  • pentru rezidenţii din zona de mic trafic la frontieră din România – datele minorilor în vârstă de până la 14 ani sunt înscrise în paşaportul unuia dintre părinţi.

3. Minorii, în cazul în care nu dispun de paşapoarte individuale:

• pentru rezidenţii din zona de mic trafic la frontieră din RM – datele minorilor în vârstă de până la 16 ani sunt înscrise în paşaportul unuia dintre părinţi;
• pentru rezidenţii din zona de mic trafic la frontieră din România – datele minorilor în vârstă de până la 14 ani sunt înscrise în paşaportul unuia dintre părinţi.

4.  Valabilitatea pemisului de mic trafic la frontieră – de la 2 la 5 ani.

5. Taxa pentru eliberarea permisului de mic trafic la frontieră nu va depăşi taxa pentru emiterea vizelor de scurtă şedere.

6. Autorităţile competente pentru eliberarea pemiselor de mic trafic la frontieră:

• pentru rezidenţii din zona de mic trafic la frontieră din RM – misiunea diplomatică şi oficiile consulare ale României în RM
• pentru rezidenţii din zona de mic trafic la frontieră din România – misiunea diplomatică şi oficiile consulare ale RM în România

7. Perioada – cel mult 3 luni de şedere neîntreruptă de la data trecerii frontierei.

8. Trecerea frontierei are loc prin punctele deschide de trecere a frontierei.

9. Pierderea, deteriorarea sau furtul permisului de mic trafic la frontieră pe teritoriul celuilalt stat, se declară la autoritatea de frontieră competentă. În caz de găsire a documentelor furate/pierdute, acestea vor fi înaintate autorităţii emitente.

Confruntare sau colaborare?

Trăim un eveniment istoric pentru Republica Moldova.

Ieşiţi din noaptea dură a fenomenului politic ce s-a perindat ochilor timp de 8 ani , şi după ce am simţit pe propria piele aşa numita perioadă de tranziţie, încercăm totuşi să înţelegem care este rolul şi importanţa partidelor politice. Această caracteristică a democraţiei este semnificativă în contextul în care există un consens politic, există o colaborare a acestora pentru edificarea unui stat de drept.

Însuşi  ideea de democraţie presupune nu numai puterea majorităţii, dar şi dreptul la existenţă şi legitimare a minorităţii, prin care se exprimă voinţa nemijlocită a majorităţii. Anume această caracteristică desemnează un dezechilibru în societate din punct de vedere al faptului că cetăţenii sunt grupaţi în formaţiuni politice diferite cu viziuni diferite în ceea ce priveşte actul de conducere. Astfel, apar diverse situaţii de conflict, atât între cetăţeni, ca membri ai formaţiunilor politice, cât şi însuşi între formaţiunile politice ca organisme de sine stătătoare.

În Republica Moldova, această stare de conflict, a generat o dată cu apariţia unor stimuli interni de „trezire” a cetăţenilor din coşmarul pe care nici nu credeau că-l trăiesc. Conflictul s-a mărit o dată cu începerea prăbuşirii unui sistem de guvernare anarhic şi începerea unei guvernări cu mult mai aproape de conceptul de democraţie şi civilizaţie. În acest context, este vorba despre sistemul comunist şi sistemul liberal democratic.

Până la atingerea acestui rezultat semnificativ pentru Republica Moldova, şi anume căderea sistemului comunist, a fost nevoie de o opoziţie activistă, o opoziţie care a ştiut să ceară, a ştiut să se facă cel puţin auzită şi văzută nu doar la nivel naţional, dar şi internaţional. Acum luând în considerare faptul că după petrecerea alegerilor electorale anticipate, deja opoziţia  de atunci e la guvernare şi îşi îndeplineşte profesionist  activitatea de conducere a ţării, iar guvernanţii de atunci se află nemijlocit în poziţia de opozanţi.

Desigur, că în contextul situaţiilor de conflicte legislative, constituţionale, generate de neputinţa de alegere a preşedintelui ţării, opoziţia de acum şi-a arătat poziţia de nerecunoaştere a instaurării unui nou regim de guvernare în ţară. Astfel, nu a participat la scrutinele de alegeri a preşedintelui, precum şi nu au propus nici un candidat la această funcţie. Această situaţie a creat disensiuni în ceea ce priveşte realaţia guvernare-opoziţie,  situaţie inevitabilă în contextul în care se câştigă puterea ce aparţinea pe termen scurt altei formaţiuni politice, la fel obţinută pe calea  alegerilor.  Aceste disensiuni au la bază divergenţele apărute între opozanţi, în special generate de opoziţie cu scopul de a dezechilibra situaţia politică , adusă cu greu la o stare cel puţin de certitudine a viitorului ei pe termen scurt.

Confruntare sau colaborare? Interesantă întrebare, care poate avea un răspuns bifurcat, deoarece, ambele concepte au atât avantaje, cât şi dezavantaje.

În ceea ce priveşte confruntarea guvernării cu opoziţia, aceasta poate avea următoarele consecinţe în contextul situaţiei actuale din Republica Moldova:

-         Generarea unui flux de informaţii referitoare la actul guvernării atât dezinformatoare, cât şi pozitive, astfel încât cetăţeanul va fi într-o stare de incertitudine, nu va putea delibera adevărul;

-         Existenţa unor „strămutări” politice (ceea ce deja există);

-         Efectuarea unor mişcări stradale care duc la ponegrirea actului de guvernare, la „edificarea” unei imagini negative a noii guvernări (acţiuni care deja au început a se contura prin mişcarea stardală efectuată de „tinerii” comunişti);

-         Stabilirea unor direcţii neprioritare de activitate a Guvernului din cauza încercării de aplanare a conflictului guvernare – opoziţie, ş.a.

În ceea ce priveşte colaborarea dintre guvernare şi opoziţie, atunci aceasta poate genera următoarele:

-          Edificarea unui stat cu respectarea principiilor generale de drept;

-         Stabilirea unui act de guvernare eficient, prin colaborarea tuturor forţelor politice;

-         „Repararea” imaginii ţării, în contextul în care este nevoie acută de investitori străini;

-         Stabilirea unui cadru legislativ puternic, armonizat la legislaţia internaţională, în special cea europeană, pentru desfăşurarea activităţilor economice, politice şi sociale în mod eficient;

-         Existenţa unui risc de monopolizare a actului de guvernare, astfel încât opinia unei minorităţi să nu poată fi luată în calcul, ş.a.

Astfel, atât confruntarea, cât şi colaborarea guvernare – opoziţie, poate avea consecinţe pozitive, cât şi negative. În acest mod sunt satisfăcute atât interesele noii guvernări, cât şi cele ale opoziţiei, însă fără a influenţa semnificativ actul de guvernare în folosul cetăţenilor.